Aura Buzescu

actriță română
Aura Buzescu
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Caransebeș, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (98 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Aura Buzescu (nume de fată: Aura Almăjan[1] n. 26 august 1894, Caransebeș – d. 22 decembrie 1992, București) a fost o actriță de teatru și regizoare română. A regizat, printre altele, piesele Bălcescu de Camil Petrescu (1955) și Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu (1955).

Elvira Godeanu, George Vraca, Aura Buzescu și V. Valentineanu în Marșul nupțial de Henry Bataille, 1942.

Biografie

modificare

După ce a studiat cu Lucia Sturdza Bulandra, a debutat artistic în 1914, la Compania Bulandra.

A lucrat după Primul Război Mondial la Compania Excelsior.

În anii 1950 a fost profesoară la „Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale” din București, unde i-a avut ca studenți printre alții pe Mircea Albulescu, Gina Patrichi și Victor Rebengiuc.[2]

A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”,[3] cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”[4] și cu Ordinul 23 August clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[5]

A primit și titlul de Artistă a Poporului. Se spunea că: "Atunci când juca Aura pe scenă, senzația era că s-au oprit troleibuzele pe Magheru", mărturisește actorul Florin Zamfirescu (fost rector al UNATC) într-un interviu la TVR în 20-IX-2018. [6]

Aura Buzescu a murit în 1992 la București.

A fost căsătorită cu Alexandru Buzescu, fruntaș liberal care a administrat investițiile Brătienilor. Acesta a construit casa din Grădina Icoanei, lipită de Teatrul Luciei Sturza Bulandra, în care artista a locuit. Buzescu a fost și administrator general al Operei Române și membru în consiliul de administrație al Teatrului Național.[7][8][9]

O stradă din București, din Sectorul 2, a fost numită în cinstea Aurei Buzescu.

  • Ileana Berlogea laudă „forța ei de interiorizare, sobrietatea comunicării exterioare și puterea de convingere aproape telepatică, inexplicabilă...” (Rampa și ecranul), 2000
  • Prof. univ. Florin Zamfirescu: „Aura Buzescu a avut aceeași măreție, același har incontestabil de a produce schimbări de esență în arta dramatică interpretativă”.[6]
  1. ^ „Vă mai amintiți de”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Criza strînge rîndurile în teatru - Numarul 472 - Aprilie - 2009 - Arhiva - Observatorcultural.ro
  3. ^ Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 26 ianuarie 1953.
  4. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
  5. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 6.
  6. ^ a b http://www2.gds.ro/Cultura/2006-12-21/Jubileul+promotiei+de+aur[nefuncțională] https://www.youtube.com/watch?v=3vA3TwCdKz0&t=1115s
  7. ^ „Informațiuni” . Rampa. Arcanum.com (nr. 1629 (anul VII)): pag. 7. . Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele anchetei dela Operă” . Rampa. Arcanum.com (nr. 1779 (anul VII)): pag. 7. . Accesat în . La urma unui denunț anonim, care viza direct pe d. Alexandru Buzescu, administratorul general al Operei [...] 
  9. ^ „Noua organizare administrativă a teatrului Național” . Rampa. Arcanum.com (nr. 2731 (anul XI)): pag. 1. . Accesat în . Dăm delegație d-lui Alexandru Buzescu, membru în consiliul de administrație al Teatrului Național [...] 

Legături externe

modificare