Discuție Wikipedia:Sondaje/Politică înlăturare drepturi de administrator: Diferență între versiuni

Înţeleg că ai început să organizezi un sondaj pentru o politică de retrogradare a administratorilor. Te gîndeşti la cineva anume? Dacă da, cred că se poate proceda exact la fel ca la alegerea administratorilor, simplu, fără a avea o politică specială. În orice caz tot ce este nevoie pentru a retrograda pe cineva este consensul comunităţii, deci se poate organiza un vot ad hoc. Spun asta pentru că (sper) vor fi foarte puţine cazuri de retrogradare. — AdiJapan ☎ 3 ianuarie 2007 21:47 (EET)Răspunde

Salut si an nou fericit! Unde este aceasta politica? De asemenea, unde sunt daca sunt rezultatele discutiei cu Adi de la jumatatea lunii Decembrie? Multzam! --Vlad|-> 3 ianuarie 2007 22:30 (EET)Răspunde

Mă gândeam la trei variante:

la cererea administratorului - aici nu e discutabil :D

la cererea comunităţii prin vot (cum ai zis tu)

când pune în pericol Wikipedia - imediat cu ajutorul unui steward - urmând ca mai apoi să se efectueze un vot [decizia poate fi a oricărui utilizator ? admin ? birocrat ? dacă nu sunt prin preajmă?]

eventual pentru inactivitate - după un an? după 6 luni?

La utilizatorii cu probleme e mai greu că ar trebui comisie de arbitraj, dar să sperăm că nu vor fi cazuri.

Aştept păreri tale. Eventual putem muta acest brainstorming în pagina de discuţii a sondajului (necreat). --Mihai | D 3 ianuarie 2007 21:52 (EET)Răspunde

Ai zis trei variante şi au ieşit patru, dar cred că de fapt a doua şi a treia sînt una şi aceeaşi, deci tot trei ies:

1. La cererea administratorului însuşi. Dacă omul nu vrea să mai contribuie cu muncă administratorială atunci nu-l putem obliga. Probabil o face în semn de protest pentru ceva. În acest caz se poate duce singur la un steward să-şi ceară „demisia”. La punctul ăsta comunitatea nu are nici un cuvînt, decît eventual să-l convingă să rămînă.
2. La cererea comunităţii, pentru grave abateri de la regulament. Aici trebuie organizat un vot, pentru că omul a fost numit administrator prin consensul (>80%) comunităţii (cel puţin 10 utilizatori), exprimat în timp de o săptămînă, deci e firesc să impunem aceleaşi condiţii şi la retrogradare. O precizare: mă tem de situaţia foarte probabilă în care un individ supărat, gen Bonaparte, ori din cei care nu ştiu bine cu ce se mănîncă Wikipedia, gen CPT, ar putea porni o campanie împotriva unui administrator corect sau care a făcut o greşeală minoră. Ar trebui făcut ceva pentru a evita astfel de cazuri, fiindcă lumea va vota oricum pentru acordarea în continuare a permisiunilor de administrator, în schimb e o cheltuială inutilă de timp. Putem impune de exemplu ca reclamaţia împotriva administratorului respectiv să fie semnată de cel puţin trei utilizatori care consideră că drepturile de admin trebuie retrase.
3. Inactivitate. Eu zic că chiar dacă omul este inactiv, asta nu înseamnă că riscăm să-şi folosească în mod necorespunzător drepturile de administrator. Oricare din noi poate avea probleme care să ne ţină pe tuşă un an sau mai mulţi. Asta nu ne face „băieţi răi”. De exemplu Gutza, el a făcut enorm pentru ca Wikipedia în română să existe; nu mi se pare normal să-i retragem drepturile. Ideea e că permisiunile de administrator nu cer de mîncare, în schimb retragerea şi apoi reacordarea lor da. Eu cred că inactivitatea nu e un motiv suficient pentru retrogradare. O observaţie: administratorii care au lipsit mult (să zicem peste 6 luni) ar trebui avertizaţi ca la revenire să se abţină de la a-şi folosi drepturile pentru o vreme, pînă se obişnuiesc cu noile versiuni ale regulamentelor.

Cred că în sondaj ar trebui discutate separat astea trei puncte. — AdiJapan ☎ 4 ianuarie 2007 10:23 (EET)Răspunde

La punctul 2 mi se pare prea mult 3 oameni. 2 este suficient în opinia mea, altfel procesul ar putea dura prea mult şi ori s-ar "uita" ce a făcut adminul respectiv, ori se poate lăsa cu "mass messages" în paginile de discuţii, altă chestie neplăcută.--Strainu 4 ianuarie 2007 11:02 (EET)Răspunde

La faza cu abaterile trebuie să ne gândim foarte bine. Şi la ce înseamnă "grave abateri" şi la procedura exactă .. În plus, dacă la moment dat a fost propus şi lumea a avut încredere în el-ea ... şi acum nu mai are... nu poate vota pentru renunţarea la drepturi (chiar dacă nu a făcut "abateri grave", dar pur şi simplu lumea nu mai are încredere în el-ea ... şi nu mă refer aici la un utilizator-doi, ci la lume) --Mihai | D 4 ianuarie 2007 11:08 (EET)Răspunde

După mine formularea "grave abateri" introduce mărul discordiei în tot procesul. Cum determinăm ce e grav şi ce e nu? Păi în primul rând există regulile de bază care se aplică tuturor utilizatorilor, deci şi administratorilor. La încălcarea lor se aplică (cel puţin în teorie) exact aceleaşi standarde şi aceeaşi vigilenţă pentru utilizatori normali şi administratori. După mine ideea în jurul căreia ar trebui să definim această politică ar trebui să fie cea de "vot de încredere" (cum zice şi Mihai mai sus). Poate că, în timp, un administrator acumulează o serie de acţiuni care nu-l împing neapărat peste limita regulamentului, însă care-i deteriorează credibilitatea (de genul: tonul vocii nepotrivit, stil autoritar, lipsă de comunicare, absenţă(!), etc). Atunci când toate aceste aspecte creează neîncredere în utilizatori, atunci administratorul îşi pierde şi reprezentativitatea. Însă aceasta nu este un factor necesar, e clar că atunci când va exista şi un punct culminant care să împingă pe cineva la o astfel de acţiune, vor exista toate premisele pentru pornirea procedurii. Eu zic să introducem o regulă de genul:

• Orice utilizator cu minim 100 de modificări şi înregistrat de cel puţin o lună, să poată porni un vot de blam sau vot de neîncrdere.
• Deschiderea procedurii trebuie să fie accesibilă numai administratorilor, pentru evitarea "răzbunătorilor" sau "scandalagiilor" care să pornească astfel de acţiuni la bunul plac. În schimb, utilizatorul care vrea să pornească o asemenea procedură, poate şi trebuie să apeleze la un oricare administrator, care, după ce verifică că utilizatorul îndeplineşte cele două condiţii (doar ele, nimic în plus), este obligat să pornească procedura în numele acestuia. Astfel protejăm dreptul - utilizatorului şi dăm mijloacele - administratorilor. Opţional, administratorul poate juca în acest fel rolul de moderator în dispută, înainte ca votul să înceapă, însă asta e opţional; dacă utilizatorul este convins şi doreşte să pornească procedura, administratorul este obligat să o facă în numele lui.
• Votul să dureze 10 zile. La el pot participa toţi utilizatorii înregistraţi de minim o lună şi cu minim 100 de contribuţii.
• Orice vot negativ trebuie explicat în rubrica separată.
• Pentru retrogradare să fie necesar un cvorum minim de 20 de membri şi 50%+1 din voturi.

Ce ziceţi?--Radufan 4 ianuarie 2007 11:43 (EET)Răspunde

1. Hai să nu mai tot spunem atât cine are drept de vot... e la fel ca la alegeri (alea sunt condiţiile pentru vot) de la Wikipedia:Candidaţi.
2. Orice administrator sau birocraţii?
3. De ce 10 zile şi nu 7 cât e normal?
4. E deajuns majoritate simplă? Pentru alegere a avut nevoie de susţinere 80%, aici e de-ajuns să fie înlăturat majoritate simplă? --Mihai | D 4 ianuarie 2007 11:51 (EET)Răspunde

Sunt nişte propuneri, dacă ideea e bună, detaliile le finisăm după. Condiţiile idem ca la alegeri, poate mai bine doar birocraţi decât toţi administratorii (deşi acolo ar fi vorba doar de asigurarea că nu orice nou-venit poate face asta), corect 7 zile în loc de 10, eu sunt pt.majoritate simplă, cu 80% practic ne batem gura degeaba pt.că transformăm întreg procesul în pură teorie, în practică e greu de crezut că vreodată vor fi 80% împotrivă, trebuie să fie ceva nasol de tot. Diferenţa dintre cele două procente nu face decât să responsabilizeze în plus administratorii şi pt.mine asta e un lucru bun. --Radufan 4 ianuarie 2007 12:33 (EET)Răspunde

Cum adică să responsabilizeze administratorii? Mie unuia nu mi se pare în regulă să trebuiască să ai 80% pentru a fi ales şi apoi aşa uşor cu 50% să pierzi drepturile de administrator. Ar mai fi ceva ce nu cred că e clar: în ce condiţii poate un birocrat să spună : nu începem acest vot. --Mihai | D 4 ianuarie 2007 13:36 (EET)Răspunde

Când zic responsabilizare mă gândesc că se aplică o regulă destul de valabilă în viaţa de zi cu zi: un post bun e greu de obţinut dar uşor de pierdut, iar dacă nu vrei să ţi-l pierzia tunci te baţi să ţi-l menţii. Mai multe responsabilităţi decât privilegii. Acum nu vreau să dramatizez pentru că nu e chiar aşa dramatic, însă ăsta e principiul care mi se pare mie ideal. Cât despre condiţionarea votului de un birocrat, cred că am fost destul de clar că rolul lui (sau administratorului) este doar să se ocupe de procedură şi să se asigure că nu se porneşte un vot din nimic. Mai mult, un administrator nu trebuie să sperie cu nimic faptul că poate fi pus în discuţie spre exemplu de un CPT. La vot e clar că atitudinile extreme nu pot fi susţinute.--Radufan 4 ianuarie 2007 14:08 (EET)Răspunde

Am şi eu o întrebare: Adminii pot fi blocaţi? Şi dacă da, de cine? Iar în cazul unor "grave abateri" nu ar fi blocaţi direct? —SCriBu ^msg 5 ianuarie 2007 01:36 (EET)Răspunde

Da, pot fi blocaţi de către orice administrator, dar acest lucru nu le ia permisiunile de administrator, deci măsura nu îşi are rostul având în vedere că administratorul în cauză poate să se deblocheze. --Mihai | D 5 ianuarie 2007 01:42 (EET)Răspunde

Tocmai asta e chestia că dacă ai lipsit un an şi nici nu ai mai dat pe aici e foarte posibil să faci vreo prostie (poate chiar involuntar). Pe de altă parte, e foarte la modă să ai o singură parolă la mai multe conturi şi dacă cineva ţi-o găseşte şi vine şi ne face "zile fripte"? La meta este o politică în ce priveşte stewarzii : Get it if you need it. Keep it if people trust you. Quit it if you do not need it. Lose it if people feel they cannot trust you. Cam aşa ceva ar trebui să fie şi aici. De exemplu spuneai de Guţă, dar Guţă are în jur de 250 de contribuţii în 2006 chiar şi în perioada de inactivitate. Deci nu consider eligibil pentru înlăturarea drepturilor de autor. Şi mai mult decât atât Guţă - ca fondator - cred eu că dispune de o situaţie specială. Mai sunt şi alte variante în care ar putea fi dăunător proiectului, dar ştiţi care e faza? Dacă acum nu mai are dreptul, când vine poate aplica din nou pentru el (dacă mai vine şi mai vrea) şi numai bine în săptămâna aceea de alegeri se pune la curent cu softul, politicile, etc. E numai o idee, sondajul îl vom face după o propunere comună de politică, aşa că aştept idei la brainstorming, Mihai | D 4 ianuarie 2007 11:08 (EET)Răspunde

Ca în parlament

Situaţia se rezolvă oarecum de la sine prin 2 votări (ca în parlament)

1. Cineva spune că X a făcut Y / se ascultă părţile şi propunerile - nu cred că e util să sărim direct la votare pentru ridicarea dreptului de admin (vezi CTP / Vali) şi „să-i dăm în cap” respectivului
2. se propune un vot de o săptămână / poate nu e întemeiată propunerea - se poate răspunde prin de acord (ca la articole de calitate)
3. votarea propiu zisă

sau se poate tot ca în parlament cu „comisii de specialitate” care să recomande votarea - pe wikipedia era vorba de un consiliu pentru abuzuri (nu mai ştiu denumirea) care poate spune ceva de genul: este întemeiată propunerea de votare sau nu -- Pixi ^discuţie 4 ianuarie 2007 11:16 (EET)Răspunde

La Wikipedia engleză ar fi drumul cel lungă: cerere pentru comentariu, comisia de mediere, comisia de arbitraj (tribunal de ultimă instanţă ale cărui decizii sunt lege) şi atunci nu mai trebuie votul comunităţii. Dacă la noi amestecăm procedurile va fi greu când înfiinţăm comisia. --Mihai | D 4 ianuarie 2007 11:22 (EET)Răspunde

Deci înţeleg că la punctul 1 (demisie) lucrurile sînt destul de clare. Mai e nevoie de sondaj?

La punctul 2 (abateri) nu este nevoie să definim ce înseamnă abateri grave. Exact de-asta se organizează votul, pentru ca fiecare om să poată spună dacă el crede că abaterile au fost sau nu destul de grave pentru retrogradare. În general totuşi toată lumea cam este de acord cu ce înseamnă abateri grave: încălcări repetate ale politicii Wikipedia. Oricine poate greşi şi vorbi urît la mînie, dar cineva care blochează fără rost în stînga şi în dreapta sau şterge articole valide pentru motive imaginare este un pericol pentru Wikipedia. Despre asemenea abateri vorbim.

Cine poate porni acţiunea de retrogradare? Avem în clipa asta două propuneri:

• un grup de trei utilizatori (cu peste 100 de modificări şi 30 de zile?) -- Strainu spune că trei sînt mulţi, dar dacă administratorul chiar a făcut ceva rău atunci se vor găsi nu trei, ci zece care să semneze reclamaţia.
• un administrator -- deci dacă reclamantul nu e administrator trebuie să apeleze la unul.

S-ar putea ca a doua variantă să fie mai bună, pentru că administratorii cunosc regulamentul şi pot aprecia dacă reclamaţia este rezonabilă sau nu. Dar pe de altă parte un administrator ar putea fi tentat, psihologic, să-şi apere confratele, ceea ce nu e în interesul proiectului. Asta putem stabili prin sondaj.

În ce priveşte condiţiile de desfăşurare a votului de retrogradare am următoarea propunere: hai să considerăm acest vot un fel de realegere sau reconfirmare a administratorului reclamat. În acest caz #aplicăm exact aceeaşi procedură ca la alegerile obişnuite: 7 zile, pot vota utilizatorii cu cel puţin 100 contribuţii şi 30 zile, e nevoie de cel puţin 10 voturi şi proporţia susţinerilor trebuie să fie cel puţin 80% pentru ca omul să rămînă administrator. Dacă nu se strîng 10 voturi acţiunea se consideră neconcludentă şi administratorul îşi păstrează drepturile.

Cred că organizarea de comisii speciale este o complicaţie inutilă: alegeri, organizarea comisiei, stabilirea regulamentului de funcţionare etc. Ar trebui să preferăm lucrurile simple şi pe cît se poate să aplicăm ceea ce avem deja.

La 3 (inactivitate) putem face un sondaj cu două puncte: „În caz de inactivitate totală permisiunile de administrator sînt retrase (a) după un an de la ultima contribuţie, (b) niciodată.”

Încă o chestie: aceeaşi procedură de retrogradare trebuie aplicată şi la birocraţi. Apoi trebuie să ne gîndim şi ce facem cu checkuserii, şi acolo există pericolul real de abuz. — AdiJapan ☎ 4 ianuarie 2007 14:20 (EET)Răspunde

Cred că inactivitatea îndelungată ar trebui să constituie un motiv de încetare a calităţii de administrator. În mod normal, primul motiv prevăzut de regulamente pentru încetarea unei funcţii este decesul persoanei în cauză. Cum noi nu ne cunoaştem personal, mi se pare imposibil să aflăm dacă un admin a suferit de exemplu un accident fatal, căci nu văd posibilitatea ca cineva să ne înştiinţeze în acest sens. Or cel târziu în anul 2087 ar fi desuet să figureze în listă "veteranii" anului 2007. De aceea consider că ar fi bine ca o inactivitate de 5 ani să însemne retragerea drepturilor de administrator. --Mihai Andrei 4 ianuarie 2007 14:57 (EET)Răspunde

Alt motiv de retragere ar fi incapacitatea unui admin de îndeplinire a atribuţiilor. Mă refer de exemplu la situaţia demenţei senile. În cazul în care unul din noi va da semne în acest sens, cred că se impune retragerea drepturilor de admin. Cu toate acestea, cred că în acest caz votul de blam ar fi un instrument nepotrivit, căci ar umbri meritele celui în cauză. La fel cum un preşedinte este înmormântat cu onoruri de stat indiferent dacă în apusul vieţii a fost în toate minţile sau nu, cred că ar trebui găsită o modalitate demnă de retragere a drepturilor unui administrator veteran, în cazul în care aceasta s-ar impune. --Mihai Andrei 4 ianuarie 2007 15:05 (EET)Răspunde

Pînă la 2087 nu mă gîndisem... Da, cred că ai dreptate. Deci la punctul 3 facem sondaj cu opţiunile: „(a) după un an de la ultima contribuţie, (b) după 5 ani”? Mai puţin de 1 an cred că e prea scurt. Mai mult de 5 ani e cam mult. — AdiJapan ☎ 4 ianuarie 2007 15:25 (EET)Răspunde

Dacă nu se supără Adi, propun să optăm între unul şi trei ani. Eu votez pentru 3 ani. Cinci mi s-ar părea cam mult. --Mihai Andrei 4 ianuarie 2007 15:32 (EET)Răspunde

Nu mă supăr. :-) Wikipedia noastră are abia 3 ani şi jumătate şi nu mai seamănă deloc cu ce era la început. Cine ştie ce-o să mai fie (dac-o să mai fie) peste 5 ani. Deci rămînem la 1 şi 3. — AdiJapan ☎ 4 ianuarie 2007 16:08 (EET)Răspunde

Cred că pentru punctul 1 nu e nevoie de sondaj →cerere către un steward.

Pentru punctul 2 mă întreb din moment ce un admin este obligat să depună o cerere de revocare în urma solicitării unui utilizator, de ce n-ar depune-o utilizatorul însuşi? Am sări peste un pas. Aş propune ca cererea să fie depusă de orice utilizator care îndeplineşte condiţiile de vechime şi nr. de modificări; supăraţii, dacă vor să bage beţe-n roate, îşi deschid conturi multiple şi oricum iniţiază procedura, în schimb un utilizator necăjit (pe bună dreptate sau nu) de acţiunile unui administrator ar trebui să aibe posibilitatea rapidă de a iniţia o revocare. Altminteri, semnături suplimentare, poate nu cunoaşte pe nimeni, nu prea ştie ce are de făcut şi pleacă fără să revină.

Pentru punctul 3, aş opta pentru 1 sau 3 ani – Laurap\ ^mesaj 4 ianuarie 2007 15:35 (EET)Răspunde

Ai dreptate Laura, nu m-am gîndit la posibilitatea supăraţilor de a deschide conturi multiple (cît de inocent sînt...). Atunci rămîne de stabilit prin sondaj dacă utilizatorul care porneşte acţiunea poate fi doar de tipul 100/30 sau trebuie să fie administrator. Ce ziceţi? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AdiJapan (discuție • contribuții). 4 ianuarie 2007 16:08

Oameni buni : toţi o luaţi că la punctul unu nu trebuie sondaj. Sondajul e pentru o politică de înlăturare. Primul vot este: vrem o poltică? da-nu ... 2: sunteţi de acord cu propunerea de politică : da-nu ; apoi vin chestiile punctuale: condiţii unde sunt variante (gen inactivitatea). Înţelegeţi?

Păi n-ai început tu cu cele trei/patru puncte? Aveam impresia că dacă nu avem o politică în privinţa asta este evident că e nevoie de aşa ceva. — AdiJapan ☎ 4 ianuarie 2007 18:17 (EET)Răspunde

Cred la rândul meu că este nevoie de o reglementare în acest sens. N-aş schimba însă natura juridică a votului de neîncredere, anume aceea de moţiune de cenzură. De aceea consider că propunerea de degradare trebuie adoptată cu 50%+1 din voturile exprimate (din cel puţin 10 voturi exprimate). --Mihai Andrei 4 ianuarie 2007 19:21 (EET)Răspunde

1. Păi Adi, la Wikipedia engleză nu este o astfel de politică pentru că nu au reuşit să se înţeleagă.
2. Mihai, dacă sunt cel puţin doi utilizatori care susţin varianta de jumătate plus unu la discuţii o vom include în sondaj la alegere cu cealaltă. --Mihai | D 4 ianuarie 2007 19:24 (EET)Răspunde

Radu a propus mai sus pentru retrogradare să fie necesar un cvorum minim de 20 de membri şi 50%+1 din voturi. Mi se pare o propunere judicioasă şi mă alătur acesteia. --Mihai Andrei 4 ianuarie 2007 19:32 (EET)Răspunde

Atunci avem patru variante:

1. 10 membri 50%
2. 10 membri 80%
3. 20 membri 50%
4. 20 membri 80%

-Mihai | D 4 ianuarie 2007 19:36 (EET)Răspunde

Din câte am înţeles, Adi propusese ca moţiunea să fie considerată adoptată dacă cel supus votului de blam nu întruneşte 80% din voturi. Trebuie să clarificăm următorul aspect: votul pentru moţiune este un vot împotriva administratorului. Când Adi a zis 80%+1 s-a referit la votul pentru administrator, adică împotriva moţiunii. Aceste lucruri trebuie să fie limpezi, altfel ne trezim ca parlamentarii români, care după vot se pomenesc că au votat invers decât au dorit. Întrebarea este: cu ce majoritate să fie adoptată moţiunea?! Variantele ar fi: cu majoritate simplă, ceea ce în cazul votului (pentru/împotrivă) se materializează în 50%+1, sau cu majoritate calificată. Majoritatea calificată poate fi de 2/3 sau 3/4. 80% mi s-ar părea în orice caz excesiv, de aceea am interpretat propunerea lui Adi cum am zis, adică 80% pentru administrator. Propun deci să ne hotărâm între:

1. majoritate simplă (în cazul nostru 50%+1) sau
2. majoritate calificată (2/3).

Cvorumul este altă chestiune, asupra căreia putem decide:

1. cvorum obişnuit (10 păreri exprimate)
2. cvorum ridicat (20 de păreri exprimate). --Mihai Andrei 4 ianuarie 2007 19:46 (EET)Răspunde

Da, va exista o cerere de revocare şi voturi cu „da” sau „nu”; votul cu „da” pentru cererea de revocare este un vot împotriva administratorului. Dar procentul de 80% nu mi se pare exagerat. Trebuie ca revocarea să fie susţinută 80% pentru ca adminul să fie revocat. În cazul acesta, pentru supăraţii de care vorbea Adi, nici nu pierdem timpul cu votul, pur şi simplu nu există cvorum şi moţiunea pică. Ce facem dacă după o săptămînă nu se strîng cele 10 sau 20 de voturi (în funcţie de ce variantă se va alege), votul se prelungeşte sau nu? – Laurap\ ^mesaj 4 ianuarie 2007 21:06 (EET)Răspunde

N-ar trebui să existe nicio prelungire, ar trebui măcar atât să dăm credit administratorului care, dacă va fi să fie, va cădea în cele 7 zile, dacă nu, n-are rost să prelungim termenul doar cu scopul de a întruni numărul necesar retrogradării (procedura trebuie să fie excepţională, nu se urmăreşte cu orice preţ retrogradarea).--Radufan 4 ianuarie 2007 21:15 (EET)Răspunde

Ideea e că eu merg aşa: dacă ai nevoie de 80% ca să fii ales, nu mi se pare normal să poţi cădea cu 50%. Altfel ar trebui să modificăm şi acolo - pentru că cele două voturi se completează, reprezintă acelaşi lucru. --Mihai | D 4 ianuarie 2007 21:23 (EET)Răspunde

Sau ajungem la o medie: 2/3 şi la alegeri, şi la demiteri. 80% e prea mult, mi se pare mie. --Strainu 4 ianuarie 2007 23:28 (EET)Răspunde

Ştiind că Wikipedia engleză nu are o politică pentru înlăturare, am căutat la alte Wikipedii şi am găsit it:Wikipedia:Amministratori/Revoche alături de it:Wikipedia:Quando viene revocata la carica di amministratore. Bine, ei au termen de mandat, dar oricum poate să ne ajute. --Mihai | D 5 ianuarie 2007 01:59 (EET)Răspunde

Îmi cer scuze dacă nu m-am exprimat destul de clar. În opinia mea administratorii trebuie să aibă în mod permanent, continuu, susţinerea comunităţii. Adică în orice moment dacă s-ar măsura această susţinere ea trebuie să fie de minimum 80%. Din punctul acesta de vedere propunerea de retrogradare este de fapt o propunere de reevaluare a susţinerii, în situaţia în care administratorul respectiv a călcat strîmb. Dacă un utilizator are nevoie de 80% susţinere pentru a fi numit administrator cred că e firesc să impunem aceeaşi limită pentru ca el să rămînă administrator. Retrogradarea se produce dacă el nu mai are susţinerea necesară.

De ieri m-am mai gîndit un pic şi m-am răzgîndit în privinţa cazului în care nu se strîng 10 voturi, şi anume propun să se procedeze exact ca la numire: prelungire cu 7 zile, după care administratorul îşi pierde drepturile dacă nici atunci nu se adună 10 voturi.

Propunerea mea are avantajul procedeului matematic al „reducerii la cazul precedent”: e simplă şi recurge la lucruri deja stabilite. Vă reamintesc cu cît chin (referendum, sondaj, discuţii) s-a ajuns la forma actuală a regulamentului de numire a administratorilor. La cît de rare vor fi retrogradările nu cred că merită să o luăm de la zero.

Presupunînd că sînteţi de acord cu acest principiu mai rămîne de stabilit doar cine şi în ce condiţii poate porni acţiunea de reevaluare a susţinerii, pentru că n-aş vrea să tot votăm în fiecare zi. — AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2007 07:00 (EET)Răspunde

Eu sunt perfect de acord să fie aceeaşi procedură. --Mihai | D 5 ianuarie 2007 09:15 (EET)Răspunde

Da, dar cu o condiţie, undeva, între cererea de revocare şi secţiunile de vot să existe un text de genul „vot pentru susţinerea/revocarea administratorului x” iar secţiunile de vot să se numească „susţinere” şi ”revocare” pentru că altfel chestiunea e confuză, vorba lui Mihai Andrei. – Laurap\ ^mesaj 5 ianuarie 2007 12:08 (EET)Răspunde

"Reevaluarea susţinerii" mi se pare o formulare ambiguă. Ori este moţiune de cenzură (=vot de neîncredere, vot de blam), ori este realegere, care într-adevăr trebuie să aibă loc în aceleaşi condiţii ca şi alegerea. Dacă optăm pentru realegere, atunci aceasta trebuie să aibă loc periodic, pentru toţi administratorii. Dacă ne oprim la moţiunea de cenzură, atunci trebuie să respectăm natura juridică a acesteia, cu regulile aferente. Aşadar, cred că trebuie să ne hotărâm ce dorim: moţiune de cenzură sau reevaluare?! Mie personal natura juridică de moţiune de cenzură mi se pare evidentă, de vreme ce procedura se vrea o sancţiune a unor abateri. Pentru reevaluare n-ar fi nevoie de altă condiţie, decât trecerea unui interval de timp, pe care ar urma să-l stabilim. --Mihai Andrei 5 ianuarie 2007 14:52 (EET)Răspunde

Mihai, printr-o moţiune de cenzură cade tot Guvernul (adică aici toţi adminii?), printr-o moţiune simplă pică numa un ministru (dacă pică) --Mihai | D 5 ianuarie 2007 14:55 (EET)Răspunde

Putem să-i zicem vot de blam, moţiune, cum dorim. Ideea este să nu-i schimbăm natura şi să degizăm procedura în "realegere". Dacă e realegere, să fie realegere, dacă e vot de neîncredere, să fie vot de neîncredere! Bineînţeles cu referire la un singur administrator, în amândouă ipotezele. --Mihai Andrei 5 ianuarie 2007 15:02 (EET)Răspunde

Laura, sigur, acolo unde se votează lucrurile vor fi clare, ca să ştie oamenii ce votează: pentru ca X să rămînă administrator sau să fie destituit.

Mihai Andrei, în termenii tăi ceea ce propun eu este o realegere, dar o realegere declanşată în urma unor abateri, nu periodic. Tot ce vrem este să verificăm dacă putem continua să avem încredere în acel administrator. Ca efect este acelaşi lucru cu un vot de blam, o moţiune etc., dar ca procedură are avantajul că fiind similară cu o alegere obişnuită nu mai avem nevoie să stabilim reguli noi. — AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2007 16:10 (EET)Răspunde

Într-adevăr este mai comod să aplicăm pentru realegere regulile de la alegere. Mi se pare însă că în acest fel propunerea realegerii s-ar putea transforma într-un instrument de şicană, la îndemâna oricui. O moţiune de cenzură mi se pare a fi un instrument mai potrivit. --Mihai Andrei 5 ianuarie 2007 17:04 (EET)Răspunde

Exact pentru ca să nu devină instrument de şicană am propus să limităm cumva posibilitatea de a porni acţiunea de realegere. De exemplu am putea impune ca acţiunea să poată fi pornită numai dacă este semnată de 3 administratori. Am ridicat numărul la 3 ca să nu fie la mijloc o simplă supărare trecătoare; la o abatere reală şi suficient de gravă se vor găsi mai mulţi administratori care să pornească procedura. Zic să fie administratori pentru că ei cunosc regulamentele şi ştiu dacă e vorba de o abatere sau nu; orice utilizator simplu poate poate apela la administratori pentru a declanşa acţiunea.

De altfel, cum te gîndeşti să fie implementată moţiunea de cenzură la Wikipedia? Am impresia că pînă la urmă ar fi cam acelaşi lucru cu ceea ce am propus eu. — AdiJapan ☎ 6 ianuarie 2007 07:34 (EET)Răspunde

Iarăşi dăm jos Guvernul? :D Mihai, vrei te rog să expui cum vezi tu chestia de moţiune (simplă, desigur) ? --Mihai | D 6 ianuarie 2007 14:32 (EET)Răspunde

Pare-se adoptarea politicii durează mai mult decât aş fi sperat. Cum în privinţa situaţiei în care un administrator demisionează nu există dezbateri atunci îmi depun aici demisia, nemaigăsind un punct comun între stilul meu alambicat, atît ca exprimare cît şi ca logică şi poziţia pe care o ocup. Dacă voi contribui sau nu mai departe e decizia mea. Sper să mă fi exprimat pe înţelesul tuturor. Vă urez numai succese. --Rebel 6 ianuarie 2007 17:45 (EET)Răspunde