Cornel Mihulecea

Cornel MIHULECEA Preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară în perioada 1976-1989

CURRICULUM VITAE

Cornel MIHULECEA a dobândit în şcoala românească de inginerie o pregătire electrotehnică solidă, practică şi teoretică, pe care a obţinut-o ca: Maistru electro Atelierele Centrale ITB, Bucureşti, 1950-1951; Maistru Electroaparataj, Bucureşti 1956-1957; Inginer Principal Energetic Electroaparataj, Bucureşti, 1957- 1958; Şef Atelier Prototipuri Electroaparataj, Bucureşti, 1958-1959; Şef Secţie Montaj Electroaparataj, Bucureşti, 1959-1962; Inginer Şef Adjunct Electroaparataj, Bucureşti, 1962-1964; Director Întreprinderea Automatică Bucureşti, 1964-1965; Adjunct al Ministrului Industriei Construcţiilor de Maşini, 1965-1972; Adjunct al Ministrului Industriei Construcţiei de Maşini Unelte şi Electrotehnicii, 1972-1974; Director General al Centralei Industriale de Telecomunicaţii şi Automatizări, Bucureşti, 1974-1976, Preşedinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară, Bucureşti, 1976-1990. În perioada 1965-1975 a ocupat funcţia de adjunct al Ministrului Industriei Construcţiilor de Maşini având atribuţii de coordonarea industriei electrotehnice şi electronice la nivel de departament. Ca urmare, de la 17 întreprinderi şi 2 institute de cercetare-proiectare în 1965 s-a ajuns până în 1974 la 25 întreprinderi, 4 institute de cercetare-proiectare, plus Institutul de Proiectare Uzine pentru Electrotehnică. În perioada respectivă au fost omologate şi fabricate produse de bază pentru ramurile economiei şi s-a început exportul de motoare şi transformatoare.

Realizări notabile în domeniul nuclear din timpul mandatului ca preşedinte al CSEN:

• Elaborarea Programului Naţional pentru realizarea Centralelor Nucleare, a Combustibilului Nuclear, a Apei Grele şi a programelor de asimilare a echipamentelor nucleare clasice aferente Programului Nuclear; • Înfiinţarea întreprinderii Centrala Nucleară de la Cernavodă în anul 1977; • Încheierea tratativelor româno-canadiene privind contractele de licenţă şi engineering pentru construcţia centralelor de tip CANDU şi semnarea lor în numele guvernului la data de 16 decembrie 1978; • Elaborarea studiului tehnico-economic pentru Centrala Nucleară Electrică (CNE) Cernavodă 1979; • Începerea lucrărilor de construcţie a Unităţii 1 în anul 1980; • Încheierea şi semnarea contractelor cu ANSALDO Italia şi General Electric SUA pentru licenţa turboagregatului de 700 MWA şi furnitura pentru sala maşinii la Unitatea 1, februarie 1982; • Elaborarea proiectului de execuţie pentru Unitatea 1; • Finalizarea structurii de rezistenţă a clădirii reactorului Unităţii 1, în anul 1982; • Finalizarea finisării interioare a clădirii reactorului, introducerea corpului reactorului în interiorul clădirii şi începerea montajului principalelor echipamente din clădirea reactorului, în decembrie 1985; • Punerea în funcţiune a liniei de 30 t combustibil nuclear la IRNE Piteşti; • Realizarea primelor 82 de fascicole de combustibil nuclear la IRNE Piteşti, în anul 1983; • Dezvoltarea liniei de fabricaţie a combustibilului nuclear de la 30 t la 100 t în anul 1985. Producţia cumulată la 31 decembrie 1989 de combustibil nuclear la Secţia de Combustibil de la IRNE Piteşti era de 31707 fascicole în greutate de 602 t corespunzător consumului pentru 6 ani de funcţionare a Unităţii 1 Cernavodă; • Pilotul de Apă Grea de la Râmnicu Vâlcea, urmare a perfecţionărilor din perioada 1976-1978 a atins capacitatea echivalentă de 2 t/an şi s-a elaborat tehnologia pentru proiectarea celor 4 linii de producţie industrială de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin în anul 1978; • Începerea lucrărilor de construcţie-montaj a Fabricii de Apă Grea din Drobeta Turnu Severin cu asistenţă tehnică a specialiştilor de la Pilotul de Apă Grea de la Râmnicu Vâlcea pentru realizarea şi punerea în funcţiune a acesteia în trimestrul IV din anul 1979; • Punerea în funcţiune a primei linii de producţie de 90 t/an în anul 1987. Punerea în funcţiune a celei de a doua linii de producţie de 90 t/an în anul 1989. Producţia cumulată pe cele două linii, septembrie 1987 – decembrie 1989 a fost de 33 t/an, reprezentând prima producţie industrială de Apă Grea realizată în România. Este cel mai semnificativ exemplu de realizare a unui obiectiv de asemenea performanţă şi complexitate, de la cercetare până la produs, cercetare tehnologică, proiectare, realizare de echipamente, materiale şi construcţii, integral româneşti, în directa coordonare a CSEN.

În domeniul de Reglementare s-a realizat:

• Implementarea prevederilor Legii nr. 61/1974 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi a Normelor Republicane de securitate Nucleară, a normelor de garanţii nucleare şi protecţie fizică; • Elaborarea Legii nr. 6/1982 privind asigurarea calităţii în domeniul nuclear; • Elaborarea Normelor Republicane de Asigurarea Calităţii în domeniul nuclear; • Reorganizarea şi înfiinţarea ISCAN – ACN prin angajarea unor specialişti cu experienţă tehnică şi practică în securitate nucleară, radioprotecţie şi management al calităţii în procesele industriale; • Renunţarea la realizarea CNE de 440 MW de tip VVR pe râul Olt şi licenţierea reactoarelor de tip CANDU 700 de la AECL CANADA; • Pentru cele două reactoare de tip VVR 1000 prevăzute a fi importate din URSS şi construite la Piatra Neamţ, au fost stabilite cerinţele de securitate nucleară la nivelul standardelor IAEA şi a legislaţiei naţionale cu toate presiunile politice existente în acea epocă; • ISCANACN a contribuit la întocmirea normelor ISCIR pentru domeniul nuclear şi la obţinerea de recunoaştere reciprocă cu inspecţiile în domeniu din Canada.

În procesul de Autorizare s-au realizat:

• Punerea în funcţiune a Reactorului TRIGA de la ICN Piteşti şi autorizarea funcţionării de probă şi a funcţionării finale a acestuia; • Autorizarea Laboratoarelor de Examinare Post Iradiere, LEPI de la ICN Piteşti şi a Staţiei de Iradiere Gama de mare activitate SIGMA, de la ICN Piteşti; • Autorizarea pilotului de elemente combustibile din S IV a ICN Piteşti; • Autorizarea Staţiei de Tratare a Deşeurilor Radioactive de la ICN Piteşti; • Autorizarea – Omologarea materialelor şi produselor necesare programului nuclear, în regim de asigurarea calităţii, după specificaţia AECL. • În total s-au elaborat cca. 431 de proiecte în cadrul licenţei AECL. Din aceste 431 de proiecte, în ţară au fost fabricate echipamente total sau parţial pentru unitatea U1 şi U2. • Este de remarcat că pe parcursul exploatării U1 nu au existat probleme în funcţionarea echipamentelor proiectate de IRNE şi executate de Uzinele Constructoare de Maşini pentru partea nucleară până la această dată. • Autorizarea producătorilor de materiale şi produse pentru programul nuclear conform Legii nr. 6/1982; Au fost autorizate pe parcursul realizării obiectivului menţionat cca. 350 de societăţi : cercetare, proiectare, fabricaţie şi construcţii montaj. Au fost omologate materiale de construcţii care îndeplinesc cerinţele standardelor americane – ASTM, produse metalurgice care îndeplinesc cerinţele Codului ASME, Secţiunea II, produse electrotehnice care îndeplinesc cerinţele standardului IEEE (motoare electrice), produse din industria chimică pentru protecţie anti-corozivă a structurilor metalice şi finisarea pereţilor reactorului şi clădirii serviciilor nucleare. Aceste materiale, produse şi echipamente au asigurat un aport la realizarea CNE Cernavodă de cca. 65-70 % din efort. • Autorizarea amplasării – construcţiei, punerii în funcţiune şi funcţionare a Fabricii de Combustibil Nuclear din Piteşti, cu o capacitate de producţie anuală de 400 t/an; • Autorizarea miilor de utilizatori a surselor de radiaţii din România din domeniul medical, industrial, cercetare, agricultură, transport, învăţământ, etc.; • Autorizarea amplasării – construcţiei Unităţilor U1, U2, U3, U4, U5 de la CNE Cernavodă ; • Autorizarea tuturor unităţilor de construcţii montaj implicate în realizarea CNE Cernavodă ; • Autorizarea amplasării – construcţiei şi punerii în funcţiune a Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive de la Băiţa, Bihor ; • Autorizarea explorărilor şi exploatărilor miniere de uraniu, thoriu şi materialele de interes nuclear – zirconiu; • Autorizarea uzinei R şi a noii uzine E de la Feldioara; • Omologarea în regim de asigurarea calităţii a diuranatului, dioxidului de uraniu produs la Uzina R şi E de la Feldioara şi a apei grele de la Râmnicu Vâlcea şi Drobeta Turnu Severin;

Din domeniul Controlului activităţilor nucleare menţionăm pe scurt:

• Asigurarea unui control al tuturor producătorilor de materiale, componente şi produse destinate programului nuclear naţional; • Procesul de inspecţie a constituit o activitate importantă, care a mobilizat întreg personalul inspecţiei pentru verificarea modului de realizare a materialelor, produselor, echipamentelor şi desfăşurarea procesului de construcţii-montaj pe amplasamentul CNE Cernavodă. În construcţii au fost stabilite puncte de inspecţie ale activităţilor pentru structurile reactorului, clădirii serviciilor nucleare şi a sălii maşinilor. Acolo unde nu au mai fost asistate lucrările, constructorii au asimilat şi respectat procesul de execuţie pe baza experienţei căpătate de la lucrările anterioare. • Asigurarea unui control al tuturor unităţilor de construcţii-montaj implicate în activitatea de realizare a CNE Cernavodă; • În industria de materiale-metalurgice procesul de inspecţie s-a efectuat continuu pe procesele de realizare a produselor: oţel beton pentru armare, a tablelor, ţevilor şi profilelor destinate echipamentelor nucleare. În industria constructoare de maşini, electrotehnică, chimică, produsele şi echipamentele au fost inspectate de personalul ISCANACN, aceasta până când personalul de control al beneficiarului a putut să efectueze aceste activităţi. Personalul inspecţiei a fost implicat în analiza şi avizarea documentaţiei de calitate aferentă importului de materiale şi produse pentru realizarea echipamentelor în ţară şi a echipamentelor din import pentru CNE Cernavodă. • În procesul de inspecţie ISCAN-ACN (CNCAN) a colaborat cu Metrologia, Inspecţia de Stat pentru Produse (IGS), Inspecţia de Stat în Construcţii (IGSIC), ISCIR. • Asigurarea unui control al tuturor unităţilor ce desfăşoară activităţi nucleare prin personalul propriu al ISCAN-CAN şi prin echipele de specialişti din CSEN coordonaţi de ISCAN- ACN la toate locurile din ţară unde se desfăşoară activităţi nucleare; • Asigurarea şi controlul evidenţei surselor de radiaţii din ţară şi realizarea primei baze de date a unităţilor nucleare şi a surselor de radiaţii existente în România; • Implicarea în activitatea de control, în situ, a tuturor inspectorilor ISCAN-ACN şi celorlalţi specialişti din CSEN în frunte cu preşedintele, inspectorul de stat şef; • Controlul de garanţii nucleare la toate materialele nucleare şi de interes nuclear şi raportarea lor, conform legii la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena.

În cadrul Relaţiile Internaţionale, ca preşedinte al CSEN, Cornel MIHULECEA a contribuit la semnarea cu AECL Canada a contractului de bază, de licenţiere, proiectare şi procurare, convenţiile cu partea rusă pentru reactorul VVR 1000. În calitate de guvernator la AIEA Viena, a participat la discuţii şi a parafat înţelegeri cu AECL Canada şi alte autorităţi de reglementare, autorizare şi control din URSS, Bulgaria, Korea, China, etc.