Sari la conținut

Papillon (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Papillon

Afișul românesc al filmului
Titlu originalPapillon
Genacțiune
RegizorFranklin J. Schaffner
ScenaristDalton Trumbo
Bazat pePapillon[1]  Modificați la Wikidata
ProducătorRobert Dorfmann
Franklin J. Schaffner
Ted Richmond
DistribuitorAllied Artists (USA)
Columbia Pictures (Non-USA)
Director de imagineFred J. Koenekamp
MontajRobert Swink
MuzicaJerry Goldsmith
DistribuțieSteve McQueen: Henri Charrière (Papillon)
Dustin Hoffman: Louis Dega
Victor Jory: Căpetenie indiană
Woodrow Parfrey: Clusiot
Robert Deman: Maturette
Anthony Zerbe: Lepros
Don Gordon: Julot
Bill Mumy: Lariot
George Coulouris: Dr. Chatal
Ratna Assan: Zoraima
William Smithers: Warden Barrot
Val Avery: Pascal
Gregory Sierra: Antonio
Mills Watson: Gardian
Durata144 minute
ȚaraStatele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Locul acțiuniiAmerica de Sud
Guyana Franceză  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
NominalizăriPremiul Oscar pentru cea mai bună muzică de film[*] (Jerry Goldsmith, )  Modificați la Wikidata
Buget13,5 milioane $[2]
Încasări53.267.000 $[3]
Prezență online
Afișul original al filmului

Papillon este un film american produs în anul 1973, sub regia lui Franklin J. Schaffner. El este transpunerea pe ecran a romanului omonim scris de Henri Charrière.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Filmul începe cu prezentarea unei deportări din anii 1930 a circa 100 deținuți în colonia din Guyana franceză. Chiar după ispășirea pedepsei ei trebuie să rămână mai departe în Guyana în exil forțat. Printre deținuți se află Henri Charrière, care datorită tatuajului său de pe piept este poreclit Papillon. El este acuzat de a fi omorât un proxenet, lucru care a fost de el negat toată viață. În timpul transportului pe mare al deținuților, Papillon se împrietenește cu falsificatorul de bani Louis Dega. Papillon salvează viața lui Dega, care a fost atacat de doi deținuți.

Ajunși în Saint-Laurent-du-Maroni, din Guyana, cei doi sunt supuși la munci grele. De la deținutul Clusiot, ei află că va sosi în lagăr un om numit Richter, care dorește ca deținuții să-i prindă fluturele albastru Morphus. Papillon cu banii lui Dega, cu scopul evadării cumpără o barcă de la Richter. Dar deținuții evadați vor fi prinși și vor fi trimiși pe insula Saint-Joseph. După o nouă încercare de evadare nereușită, Papillon este condamnat la 6 luni, în Silencium, o celulă întunecată fără ferestre unde gardienilor le era interzisă comunicarea cu deținutul. În această stare de detenție, el ajunge să consume insecte. Slăbit și bolnav de pe urma tratamentului inuman, ajunge în spitalul închisorii. Aici află de la Clusiot, că radiologul spitalului le-ar vinde o barcă. În timpul acțiunii de evadare a lui Papillon, Dega, Clusiot și Maturette, Clusiot este rănit de un gardian.

Evadații traversează o regiune mlăștinoasă, ajungând la locul cu barca, constată că aceasta este putredă, iar Dega are o fractură de călcâi. Deznădăjduiți ajung în colonia leproșilor unde cumpără o barcă cu care vor porni pe mare în direcția Honduras. Ajungând pe un țărm necunoscut prin mai multe peripeții ajung la granița cu Columbia, unde vor fi trădați de stareța unei mânăstiri și vor fi din nou prinși de soldați. După ispășirea pedepsei Papillon și Dega vor fi deportați pe Insula Diavolului (Île du Diable), de unde n-a reușit nimeni să evadeze. Dega începe să se ocupe cu grădinăritul, pe când Papillon nu renunță la planurile sale de evadare. În cele din urmă printr-o acțiune deosebit de riscantă, reușește să părăsească insula pe mare.

Referințe și note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Papillon”, Svensk Filmdatabas[*][[Svensk Filmdatabas (Internet database of the Swedish Film Institute)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Crime In, Sex Out, in NewFilm Season: Malefactors on the Rise Siegel Gets Matthau Keeping Costs Down By PAUL GARDNER. New York Times (1923-Current file) [New York, N.Y] 04 Sep 1973: 30.
  3. ^ „Papillon, Box Office Information”. Box Office Mojo. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]