Sari la conținut

frontispiciu

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză frontispice < latină frontispicium.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
frontispiciu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frontispiciu frontispicii
Articulat frontispiciul frontispiciile
Genitiv-Dativ frontispiciului frontispiciilor
Vocativ frontispiciule frontispiciilor
  1. partea superioară a fațadei principale a unui edificiu.
  2. prima pagină a unei cărți, care, pe lângă titlu, poartă adesea numele autorului, gravuri simbolizând cuprinsul lucrării etc.
  3. partea de sus de pe prima pagină a unui ziar, cuprinzând titlul și unele indicații.


Traduceri

Referințe